Home >> Editoriale >> Exploatarea gazelor de sist prin fisurare hidraulica – argumente pro si contra

Exploatarea gazelor de sist prin fisurare hidraulica – argumente pro si contra

Orice tehnologie are sustinatori si opozanti.  In cazul extragerii gazelor de sist prin fisurare hidraulica, tehnologia este destul de veche, prima utilizare comerciala avand loc in 1949. In 2010, s-a estimat ca 60% din puturile de petrol si gaze la nivel mondial folosesc aceasta tehnologie. In 2012, au fost circa 2.5 millioane de activitati ce foloseau aceasta tehnologie, dintre care mai mult de un milion in SUA.

Ce reprezinta de fapt aceasta tehnologie?

Pe scurt, fisurarea rocilor prin presiunea lichidului. Se injecteaza apa cu nisip si substante chimice sub presiune intr-un put de extractie pentru a se fisura roca. Nu va ganditi la fisuri mari, marimea este de obicei la nivel de milimetri. Prin aceste „santuri” ar trebui ca gazul sau petrolul sa vina catre putul de extractie pentru a fi extras.

Pare simplu, nu? Din pacate, tehnologia insa nu este lipsita de riscuri. Aici este de fapt cea mai mare problema, este genul de tehnologie care nu poate fi controlata integral, depinzand de diversi factori ce tin de specificul zonei si nu in ultimul rand, de modul in care este folosita.

Sustinatorii tehnologiei vin cu argumentul economic. Este din ce in ce mai greu sa ajungem la zacamintele de gaze si petrol, ceea ce se reflecta in costuri mai mari la consumator. Se vor crea locuri de munca prin investitii mari, de sute de milioane de euro. Pretul gazelor naturale in Europa de exemplu este si de cinci ori mai mare decat in SUA. In Romania, cantitatea de gaz care poate fi extrasa ne-ar face independenti energetic pentru zeci de ani. Tara noastră are rezerve recuperabile de gaze de sist de 1.444 miliarde de metri cubi, clasandu-se pe locul al treilea in Europa, după Polonia si Franta.

Ministrul Mediului, Rovana Plumb a declarat recent ca „Explorarea foloseşte tehnici conventionale. Nu exista niciun fel de risc pentru cetateni si mediu. Nu exista niciun fel de prejudiciu adus cetatenilor si mediului. Asta trebuie sa inteleaga toată lumea. Romania are nevoie de independenta si securitate energetica“, a spus ministrul.

Pe partea celalalta, oponetii spun ca impactul asupra mediului este foarte mare si ca istoria ne-a demonstrat ca indiferent cate legi si masuri de protectie au fost luate, intotdeauna au existat probleme ulterioare. Si nu e de mirare ca gandesc asa, e suficient sa vedem lista celor mai poluate 10 orase din lume sa ne dam seama ca banul este mai puternic decat dorinta de a ocroti natura.

Mai exact, care ar putea fi problemele acestei tehnologii?

1. Resursele implicate. Se estimeaza ca pentru forarea unui put de extractie si pentru transportul materialelor sunt necesare circa 400 de cisterne de apa si materiale.

2. Fiecare put de extractie are nevoie intre 4 si 25 milioane litri de apa. Pentru o imagine mai clara, o piscina olimpica are cam 2.500.000 de litri de apa.

3. Pe langa apa sunt adaugate nisip si diverse chimicale. In medie, circa 120.000 litri de chimicale sunt folosite pentru fiecare put de extractie.

4. Se folosesc circa 600 de chimicale, unele dintre ele cu efect cancerigen, ca plumb, uraniu, mercur,metanol etc.

5. Gazele ca metanul precum si alte elemente chimice pot trece din pamant in apa. Asta duce la probleme respiratorii, senzoriale, neurologice.

6. Intre 30-50% din amestecul de apa, nisip si chimicale este recuperat, restul este lasat in pamant si nu este biodegradabil.

7. Lichidul recuperat este lasat in gropi aflate in aer liber să se evapore, ceea ce duce la eliberarea de compusi organici volatili in atmosfera, rezultand aer contaminat, ploi acide, distrugerea ozonului.

8. La final se obtin 300.000 de barili de gaz.

Tehnologia a fost interzisa in unele tari, in timp ce in altele a fost acceptata. Anul trecut, Uniunea Europeana a publicat un raport care demonstreaza ca trebuie facute modificari asupra legislatiei. Aceasta in conditiile in care se arata ca impactul este cu risc ridicat pentru apa, aer si sol.

Dupa ce a fost analizat impactul asupra mediului si sanatatii prin utilizarea metodei de fisurare hidraulica, concluzia principala este ca trebuie revizuite opt directive privind evaluarea impactului asupra mediului, tratarea deseurilor, resposabilitate asupra mediului, deseurile miniere, emisiile industriale, poluare fonica, calitatea aerului si calitatea apei.

In Romania, compania americana Chevron a primit recent unda verde pentru a amplasa sonde de explorare a gazelor de sist in zonele Vaslui si Dobrogea. Grupul energetic american a obtinut anul acesta avizele necesare de la Ministerul Mediului.

Pentru moment se vorbeste doar de explorare nu si exploatare, de extragerea propriu zisa. Timpul ne va arata care sunt problemele acestei tehnologi. Ar putea fi o solutie la problemele actuale sau o viitoare problema?

Esti de acord cu exploatarea gazelor de sist prin fisurare hidraulica?

View Results

Loading ... Loading ...

via Wikipedia, DangersofFracking

Booking.com

Check Also

Copilul tau este dependet de tehnologie?

Folosirea tehnologiei actuale de catre copii starneste dezbateri aprinse online si offline. Daca tehnologia este …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Booking.com