Home >> Transport >> Istoria anvelopelor

Istoria anvelopelor

Cuvantul „tire” (anvelopa) este derivat din cuvantul „attire”, care face referire la „imbracarea” unei roti de catre rotar. Prima anvelopa era formata dintr-o banda de fier potrivita de catre rotar peste rotile carutelor si vagoanelor.

Cauciucul vulcanizat a fost inventat in 1839 de catre americanul Charles Goodyear, prin adaugarea de sulf peste latexul topit. Abia in 1844, Charles Goodyear a patentat cauciucul vulcanizat in SUA, dar intre timp in 1843, englezul Thomas Handcock (a nu se confunda cu Hankook) a patentat inventia in UK in 1843. In 1846 aici a fost produsa prima anvelopa care avea un cauciuc solid. Anvelopa lata de 37 mm folosea cauciuc vulcanizat folosind „tehnologia de turnare prin compresie” si a fost folosita initial pentru trasuri si vehicule cu aburi.

Desi patentul pentru anvelopa pneumatica a fost solicitat inca din 1845, costurile de productie erau mult prea mari pentru a se ajunge la productia de serie. Abia in 1888 englezul John Dunlop a inventat prima anvelopa cu aer practica folosita la bicicleta. Acesta a solicitat si validat patentul  in 1889 pentru acest tip de anvelopa, dar doi ani mai tarziu patentul a fost invalidat datorita solicitarii inregistrate de Thomas Handcock in 1845.

Ceva mai tarziu, in 1892, americanii Alexander T Brown si George F Stillman au inventat cauciucul  pneumatic care putea fi „usor detasat sau montat la janta rotii”. Trei ani mai tarziu, francezul Andre Michelin a pus primele anvelope cu cauciuc pneumatic create de el la masina sa, un Peugeot „L’Eclair”.

Anvelopele pneumatice timpurii au fost acoperite in principal cu piele, tinute impreuna cu nituri sau dantela. Pana la inceputul anilor 1900, se foloseau cordon de bumbac invelit in cauciuc. Acesta a fost produs cu ajutorul tehnicii de tesut numit „urzeala si batatura” prin care se intercalau benzi de cauciuc una peste alta. Tehnica insa era supusa frecarii si cauciucul se taia usor.

Americanul Philip Strauss de la Compania Hardman Tire & Rubber este creditat cu inventia primei anvelope practice in 1911, anvelopa care avea un tub in interior. Acesta a aplicat o tehnologie a tatalui sau, Alexander Strauss, si a produs „o combinatie de testatura din cauciuc intarit si un tub interior de cauciuc”.

In 1903, P.W. Litchfield de la Compania de anvelope Goodyear a patentat prima anvelopa tubeless (fara tub), dar aceasta nu a fost folosita comercial pana in 1954. Tot la inceputul secolului, in 1904, au fost introduse jantele montabile, care au permis conducatorilor auto sa isi puna propriile anvelope pe masina. In 1908, Frank Seiberling a inventat anvelopele striate pentru imbunatatirea tractiunii pe drum, ca in 1910, compania B.F. Goodrich sa inventeze anvelopele cu durata de viata extinsa, prin adaugarea de carbon in cauciuc. Ceva mai tarziu in 1937, aceeasi companie a inventat cauciucul sintentic prin pantetarea unei substante numite Chemigum.

Michelin a introdus pentru prima data in Europa in 1948, anvelopele radiale folosind o centura din otel. Anvelope radiale sunt numite astfel deoarece corzile pliurilor radiaza la un unghi de 90 de grade de la janta rotii, iar carcasa este intarita de o centura de otel, aplicata in jurul circumferintei anvelopei. In anvelope radiale corzile pliurilor sunt realizate din nailon, matase artificiala sau poliester. Avantajele anvelopelor radiale includ o viata mai lunga a benzii de rulare, caracteristici mai bune de directie si o rezistenta mai mica la rulare, ceea ce creste numarul de kilometrii care pot fi parcursi.

Check Also

BMW va lansa prima sa masina autonoma in 2021

CEO BMW, Harald Krueger, a anuntat la intalnirea actionarilor ca in 2021 va fi lansat …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *