Home >> Editoriale >> Vinul in istoria romanilor

Vinul in istoria romanilor

Inca de pe vremea proto-dacilor, zona definita azi ca Romania a avut o legatura stransa cu vita de vie. Cultivarea de butasi de vita de vie este atestata de izvoarele scrise si descoperiri arheologice care indica faptul ca acestia au fost cultivat inca de acum 4-5000 de ani, cultivarea lor fiind, dupa unii istorici, chiar mai veche decat plugaria.

Se estimeaza ca vita de vie salbatica dateaza din anul 7000 i.Hr in spatiul Carpato – Danubiano – Pontic . Din aceasta s-au extras multe soiuri care sunt cultivate si azi, cum ar fi Feteasca Neagra. Multe vestigii istorice vorbesc despre existenta unor conditii naturale deosebit de prielnice pentru dezvoltarea vitei de vie. Mai mult, legendele spun ca Dionysos, zeul grec al vinului, s-ar fi nascut in Tracia, pe meleaguri care ar putea fi identificate cu vechiul teritoriu al Daciei, unde s-a descoperit un cult asemanator personificat de zeul Sabazios.

Desi se importa vin si din alte zone, in special din orasele grecesti, vinul dacic era binecunoscut in epoca respectiva, incat istoricul Strabon (66 i.H. – 24 d. H) spune ca acesta reprezenta de multe ori motivul pentru care erau atacati dacii si motivul pentru care Burebista, la sfatul marelui-preot Deceneu, a ordonat distrugerea viilor, in speranta de a opri atacurile. Homer spunea ca barbatii daci şi femeile lor beau vinul după moda scitica, iar in loc de cani si pocale foloseau cornuri de cerb sau de bou, care erau trecute din mana in mana intre participanti.

Dupa cucerirea Daciei de romani productia de vin a crescut din nou fiind influentata de tehnicile vinaritului aduse de catre romani. Monedele batute de romani după cucerirea Daciei infatiseaza o femeie care poarta in brate doi copii, unul tinand in mana un strugure, iar altul cateva spice de grau, ca simbol al principalelor bogatii ale Daciei Felix (denumirea data provinciei Dacia de catre romani). In multe asezari au fost descoperite seminte de struguri si fragmente de amfore produse local. Unele amfore erau marcate cu insemne care atestau provenienta lor din lumea greacă, ceea ce arata faptul ca dacii aveau acces si la vin din import, probabil destinat claselor mai avute.

Poetul roman Ovidiu descria viata localnicilor geti spunand ca„toamna… manjita de mustul de struguri“, (iar iarna) „…ingheata vinul/de-l scoti in bolovani pastrand figura oalei/ si-n loc de a soarbe spuma, mananci bucati de vin“. In limba romana au au ramas  cuvintele de origine daca: strugure, butuc, curpen, iar o seama de obiecte identificate pe cale arheologica sunt legate de cultivarea vitei de vie. Din limba latina sunt preluat termeni legati de cultura vitei de vie si de prepararea vinului: vie (vinea), vin (vinum), vita (vitea), must (mustum), coarda (chorda), cep (cippus).

Traditia producerii vinului a ramas o indeletnicire de baza  si multi straini ajunsi pe aceste locuri au vorbit despre marea intindere a viilor productia de vinuri. Misionarul  Marcus Bandini scria, referindu-se la Moldova, ca aceasta „produce asa de mult vin incat la timpul culesului se vinde o vadra cu patru bani si iarna se vinde cu sase sau sapte”. 

Sfarsitul anilor 1880 a adus problema filoxerei,o insecta daunatoare adusa in America, care ataca butasii de vita de vie. In Vechiul Regat filoxera a fost semnalata in anul 1884 la Chitorani, in podgoria Dealu Mare, dupa ce a aparut cu cativa ani mai inainte, in 1880, la Arad.  Pentru refacerea viilor, viticultorii au fost nevoiti sa deprinda tehnici noi. Mai mult, au fost aduse din strainatate, mai ales din Franta, soiuri noi care au patruns in podgorii intrand in competitie cu soiurile locale, vechi.

Din sortimentul viticol al Romaniei fac parte cateva soiuri autohtone valoroase, pastrate in cultura si dupa invazia filoxerei, precum si o serie de soiuri straine, cu aptitudini oenologice recunoscute. Datorita conditiilor de clima, sol si sortiment, care difera chiar si pe areale restranse, in Romania se produce o gama larga de vinuri si bauturi pe baza de must si vin. Sunt astfel prezente in sortimentul romanesc vinurile albe seci, demidulci  si dulci, vinurile rosii (in general seci), vinurile aromate cu aroma de trandafiri (Sarba), mar verde (Francusa de Cotnari) sau diverse arome discrete, realizate in mod obisnuit ca vinuri demidulci si dulci.

Romania este una din marile tari viticole ale lumii. Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de vinuri se situeaza la nivelul a 5 – 6 milioane hectolitri anual. Vinurile romanesti sunt foarte apreciate peste hotare si castiga in fiecare an numeroase premii la concursurile de specialitate.

Check Also

Copilul tau este dependet de tehnologie?

Folosirea tehnologiei actuale de catre copii starneste dezbateri aprinse online si offline. Daca tehnologia este …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *